dac-aÈ™ avea un rege
mi-aș face pielea o tarabă și părul piaț-aglomerată de români
mi-aș face degetele lăzi cu versuri să le vând m-aș pune paznic
de-ar fi un rege-aș face gambele-mi trăsuri cu scări nemeritate și-un birjar
mi-aș pune ochii mei din cap pariu că orice om
ar ridica mai sus o mână și un gând ca să mă strige-aș vinde tot și fără cruce
m-aș pune gaj piatră de moară să pășească cel mai rege
de-ar ieși iar privind în gol de la balcon
aș lua vertebrele și sângele-mi într-un cofer le-aș face steag
și as sta drept și picurând iar regele din nou de-ar fi
printre copii printre bătrâni aș striga vai ce viață o dau dar
pentru un an de fericire cred că eu
aș scrie tot ce am mai bun și-aș flutura
în semn de umilință sfântă propriu-mi corp
să știe cerul c-aș mai vrea probabil înc-un veac
de monarhie.