Și râd cât să mă audă toți
La glumele tale cele mai proaste.
Te chem cu arătătorul
Iar tu te înclini în fața mea.
Muză dispărută de ani de zile,
Din ce gaură de șarpe
Ai răsărit în stânga mea?
Fac un pas sau doi,
Și ți-aș sări în brațe,
Dar blugii strâmți
Parcă mă rețin puțin.
Vorbim de parcă
Nu ne-am mai văzut de ieri.
Împreunați, aici,
La gura de metrou,
Suntem de neocolit.
Văd că vrei să schimbi magistrala.
Îți zic la revedere, muză,
Ne revedem peste doi-trei ani,
La aceeași gură de metrou.