trăiam la întâmplare Pandora
cu tot curajul ăsta
de duet sentimental
de a deschide ferestrele cerului
am descoperit furia sunetelor
am pregustat cu gândul
de cunoaștere
plecarea
cu papilele mâinilor
ne-am încătușat aripile
în reflexia șirurilor de mărgean
cine s-ar fi gândit
că vom lăsa pentru întâia oară
nu doar un colac și-un pendul
înaintea valului de catifea
dar și semnăturile pe nisip
cuprinse la vremea refluxului
de urmele crabilor
nu aveam margini iubito
iar rațiunea binelui și a răului
am pierdut-o
înainte de a o cunoște