Privirea vie
o cruce împletită
în ființă -
și chipul omului nou
s-a topit în lumină









* E singura imagine a părintelui care mi-a rămas. Și aș putea să spun că e cea mai concludentă. Din zori și pînă seara tîrziu orice credincios care trecea pragul mănăstirii Bucium îl vedea exact așa, sprijinit de scaunul lui. Acum locul a rămas gol, pentru că miercuri seara părintele a plecat în lumina care a văzut-o clipă de clipă în fiecare zi a vieții lui. Părinte Ioan Hrisostom să ne luminezi și de acolo de sus!