iubito,
miroase a toamnă,
foșnesc frunze galbene-n palmă,
cocorii se pierd în văzduh,
se-mprăștie spicul de stuf,
a mere-ți miroase obrazul
și iedera-mbracă pervazul
ferestrei la care privesc...
cu degetul doar îndrăznesc
pe sticlă să scriu un cuvânt
și visele-mi zboară pe vânt
spre zări depărtate în care
se mlădie trupul de floare
și șoaptele toate se-adună
în perle stropite de lună
sub aurul roșu din păr
e-o flacără verde de dor
și trupul - vioară de ceară
adie ca seara de de vară...

iubito, e rece, e toamnă,
foșnesc frunze galbene-n palmă...