Fată frumoasă ai fost și, sigur, ești și-acum,
Una-n lume zice că nu am dreptate,
Hai să bem cu toții cât încă se poate
Să nu fim socotiți că stăm ca proștii-n drum.

Copiii noștri dragi, la trup și minte tari
Să nu uite de noi, când nu vom mai putea
Să ne mișcăm ușor cu pași fermi pe podea
Þinându-ne bățoși în bluză și-n șalvari.

Să nu uiți iubito, că peste noi trec ani,
Trezindu-ne tiptil lipsiți de orizont,
Durându-ne-n spate făr-a primi un ghiont,
Necazurile-or fi mai multe decât bani.

Să-nchinăm pahare din vinul rubiniu
Cu copiii noștri cât încă ,,stăm” cu ei
Pe planet-albastră având și farisei
Cercând să ne-atragă spre ceea ce nu știu.

Să uităm necazuri, friptura de curcani
Să fie mai multă pe mas-asta mare,
Să râdem de lume, că e sărbătoare
Și pentru prieteni, și pentru cei dușmani.