Ninge mult, ninge pieziș,
Vântul, iute ca o spadă,
Urlă pe un povârniș
Într-o limbă subțirică,
Plină cu zăpadă.
Fulgi de ,,apă albă”
Cad din ceruri,
Echivoc,
Pe copacii ca o salbă,
Zgribuliți și fără foc.
Păru-mi, sub căciula care
Nu este deloc drăguță,
Șade-nghesuit, se pare,
Precum fânul în căruță.
Simt dureri adânci în braț
Și, la vremea asta oarbă,
Îarna rea o să mă soarbă,
Cu nesaț.