în fiecare dimineață
pierd câte-o parte de suflet necrozat
sunt din ce în ce mai ușoară
aproape imponderabilă
numai gura a mai rămas de ea
veți spune
înghesuindu-mi pe gât
cuvintele voastre
nici nu veți băga de seamă
când dintr-un cuib de zeu
o să vă cadă la piept
un pui golaș...
va respira în respirația voastră
va învăța să cânte
cucuvea
ori pasăre-liră...