o dimineață din altă poveste
e gata să ne strige
însetarea ei
ne face să ne simțim contemporani
cu gândurile ce nu s-au născut încă

sângele martor sângele călăuză
nu ne e destul de sus
eu va trebui
să îți învălui în continuare păcatul
în păcatul meu ca într-o iarbă de leac

suntem zidiți din cuvinte subțiri
două resorbiri întâmplătoare
în calea răsfrântă a ninsorilor

îți mai amintești când te-am surprins
că vroiai să-mi furi una din tâmple
și eu te-am pedepsit
dăruindu-ți-o și pe cealaltă

acum ca și-atunci
recompunem temeiurile trecutului
până vom ajunge să dansăm iarăși
în palma dreaptă a lui Dumnezeu