Disciplinat
mă-ntorc spre lume,
și emoționat,
mi-aștern
a vieții odisee,
pe-un caldarâm
îndrăgostit de tocuri.

Alături,
cerșind dorințe
și primind nevoi
stau tinerii eroi,
ierarhizați
de cei ce trec
spre lumea de apoi.

În dreptul meu
se oprește-un timp,
și-l rog
să-mi dea răgazul
să pot să-mi plimb
trecutul.
Prin punctul de vedere.

Executat
de voluntari uitați
prin piata vieții,
adorm si
mă trezesc
imaculat, pornind
spre-o noua grilă.

Doar ei,
eroii mai rămân
acolo jos,
pe-un caldarâm
îndrăgostit etern
de tocuri,
și așteaptă viză
pentru o nouă temă.

Nevoia și speranța
de a-și găsi emblemă