aseară s-a agățat de șiret un vierme din zdrențe
i-am zâmbit complezent deși mi-am zis în gând că nu-l plac
păros încrezut diletant peltic și libidinos
își ridica extremitatea cefalică spre sufletul meu
ostenit de atâta faună

am început să-i recit prin piele din nichita
clipea a înțeles înainta și-mi povestea
de buzunarele lui pline cu blândețe gânduri senine
și mirodenii otrăvite pentru câinii bogați
când a ajuns la deget s-a încolăcit în jurul inelului
spunând că-și simte în siguranță
fragmentele de omidă încercată de durere
și-a alunecat ușor
în spate
cu viața mea toată
spre alte insecte

astăzi
după calendarul chinezesc
e soare cu dinți pe banca pustie
de frac
de mine
de floră și faună…
a mai rămas doar o ureche
ce ascultă fericită cohen

București -17 mai 2015