Vânt domol, zarvă-n frunzare,
Cer senin, când ploi călduțe,
Floricele prin ponoare,
Urzici, ștevii, ciupercuțe.

Sar lăcustele tăcute,
Mișcând ierburi mătăsoase,
Cu rochițe verzi, în cute,
Iubesc zilele frumoase.

Roșie pe aripioare,
Buburuza e grăbită.
Cu buline pe spinare,
A scăpat de laringită.

Ca o mare verzulie,
Lanurile, dimineață,
Croșetându-și maci, o mie,
Văl de purpuriu înalță!

Ciocârlia-n armonie
Cu un ciocârlan, un june,
Au umplut vasta câmpie,
Cu tril amplu, o minune!

Asfințitul dă binețe,
Gânditor trecu colina.
Noaptea, ca și la altețe,
Îi stinse tiptil, lumina.