un dor de ducă stă să mă aprindă
în casă se apropie pereții
și vin în goană-a iadului ereții
o să mă uit să pot păși-n oglindă

acolo mai hălăduiesc poeții,
fecioarele cerșind amor în tindă
cu gluma soarta prinde să se-ntindă,
dau cep la vene-n cristice secreții

și voi pleca-n călătorii de nuntă
de unul singur, fără de mireasă
pe calea veșniciilor, căruntă

căci a plecat în zări a mea aleasă
dar asta-i doar tăcerea cea măruntă
din secularul codru-n jale deasă