m-am închis în poem
după ce mi-am băut câțiva ani (posibil și vieți)
făcuți pe comandă
într-o secundă binecuvântat/fatidică o ceartă cu mine însumi
mi-a schimbat configurația
electro-chimică traducătorii ce bulucesc să-mi împrumute
nuanțe cognoscibile de iarbă ca și de greier
se pricep să camufleze craterul pe care focul ceresc
l-a făcut în celule
întotdeauna prea mult sau prea puțin
din mine
umple în nota potrivită portativele zilei
sunetul se scurge-n nisipuri (în surdină ajunge la cei
ce n-au exersat-o pe struna abisului)
sparge în tunete mantia de văzduhuri
carnea se umple de aripi unele roșii luate pe cartela destinului
acestea sunt cele mai uzate
celelalte (mai puține și ocultate) cumpărate la negru
din rămășițe de curcubeie
scribul încheagă ecuația fericirii în silabe
(e drept că și numerele fibonacci ascunse-n vertebre i-au fost
ajutor de nădejde)

dau cezarului ce-i lipsește și poemului
magia ce se cuvine
sinonimele înălțării le-am atras punând corect virgulele
piroanelor sângele știe să-mbrace hiperbolă
galaxiile oaselor mele și-au băut cu nesaț țipetele
până n-a mai rămas decât albastru
în cupa graalului

punctul rotunjește ca o piele siderală asperitățile ochiului
acolo în centrul unui hiatus
nu se admit răstălmăciri

acum pot coborî la catedra de unde cuvântul pleacă
prin universuri

în noi se botează lumina