Ecoul clopotelor în frunze
strânge culorile-n sunete,
toamna slujește într-un altar
cu aromă de tămâiosă.

Mi-e drag de foșnetul pădurii
și-i crește nevolnicia
de a se lepăda de rugină.

Sărbătorirea numeroaselor zile
cu dedicații diverse
dau noblețe bucuriei.

Dealuri cu pomi și vii
străjuiesc orizontul,
femeile și coșurile lor pline
strălucesc în razele soarelui.
Satul plutește spre asfințit,
în zare munții încolonați...