Zvârlind în Vecilor obraz mănușa,
Tot căutând în sferelor relații
Ne îmbulzeam, pămânți, din uni în alții
În pragul morții e deschisă ușa.

Ședeau în jilțul lor de Rai Înalții
De-amaruri multe plină ne e gușa
Cântam, dar ne strângea în mult cătușa
Și diavoli vin, etern de-s scelerații.

Tot văd din odăiță mândre dealuri
Acoperite de o rece brumă,
Visez aiurea-n noapte idealuri.

O iarnă fără de omăt mă curmă
Și marea-n minte se zdobește-n valuri,
Din ce-am poftit e umbra-n vis de urmă.