În noaptea lumii ai plecat tiptíl
Să scapi de o minciună în răspăr
Și să o pui pe condamnat fitil
Să simtă lame ascuțite-n păr.

Dar noaptea neagră nu te-a reținut
Că erai prea plină de otravă,
Iubeai himere din al tău trecut
Ce te serveau cu roze pe-o tavă.

Că, oriunde ai pleca în lume
Soarele și luna nu se schimbă,
Dacă sunt piatra din marea-n spume
În praful de stele tot se plimbă.