Mă asemui cu o piatră
În furcile timpului, îmi prezerv starea latentă
pentru un râu ce urmează să mă spele.

Îmi aștept tăcut erodarea,
lipsit de orice dorință de mișcare
Și ascund sub mine 10 pești
Ce mă mișcă înainte și înapoi,
câte puțin, în fiecare zi.

Mă asemui cu o piatră,
mă arunc ca pe una,
în bălți,
ca să-mi pun sub mine alți 10 pești
și aștept aici,latent, ca sugrumat de alge,
să devin nisip sau piatră.