Chiar dacă-n preajmă nu era vreun pom,
Când te-am zărit, o floare de salcâm,
Venită parcă dintr-un alt tărâm,
S-a prins în părul tău și-atunci un om,

Oprit pentru o clipă pe trotuar,
Ne-a fotografiat și s-a pierdut pe drum.
Te-am mângâiat pe păr și în cleștar
Þi-am sechestrat un fluture și-n fum

Ne-am risipit. Fuiorul destrămat
A desenat pe cerul prea senin,
Cu caractere gotice „păcat„.
Și o cunună slabă de venin

A pus pe litere și printre gări,
Blesteme, premoniții risipea
Și-n răsărituri multe-n zări
Scria că într-o zi vei fi a mea.