ezit să înviez zile de toamnă
bătute de grindină arse în foc
în paturi cu destine fără noroc
peceți trufașe pe inimi de paradă

dansează vijelii pe ritmuri de rock
pe umerii mării de nimfă galantă
și greieri fredonează prin iarbă
vetuste melodii ce se vând la talcioc

nu-și mai croiesc omizi aripi spre viitor
căci prin negare rămân forme goale
doar fluturi virtuali fără culori și zbor

trezesc patimi fierbinți printre petale
cocori fără să țipe dispar din decor
și pier pe căi fără hotar fără zare