Pierzanii multe-ai strâns în for de carne
De când m-ai cunoscut bărbat în Raiuri
Și frunză-ai pus pe-a trupului tău graiuri
Pe Dumnezeu în tine să-l întoarne.

În rațiune-i plin de mucegaiuri
Și în zadar răcnește gându-n goarne
Făcută-i vremea vrerea s-o răstoarne
Pe ancestrale a luminii plaiuri.

Țigara îmi fumează oxigenul
De taina ta, femeie, mă sufoc
Te-acuz de fluturi, zbor mi-e abdomenul.

Cum lemnu-n sobă e curtat de foc
Notoriu mi-e în vise fenomenul
În perne lenea ta că o evoc.