Floare de colt

Stea albă prea îndrăgostită,
A cerului albastru prea iubită,
Esti singuratica ispită
A munților preafericită.

Precum o prea frumoasa fată
Ai vrea să fi doar admirată
Privită și poate mângâiată,
Dar niciodată cucerită.

Acolo sus, pe stâncile semețe,
Te-aș provoca la nemurire,
O nemurire prin iubire
Sub înghețată a munților privire.

Amestecându-mă cu firele de iarbă
Eu te-aș iubi privind cu admirație,
Tu m-ai iubi c-o aroganța albă
Ceva mai mult de-o veșnicie.

Alin Zamfir