Tot ce-ai putut să faci frumos de-a lungul vieții
Vibrează ca stejarul cu-n roi de-albine-n trunchi:
Găsești la el și umbră, și ghinde, și puieții,
Și fagurii de miere ce-atârnă-ntr-un mănunchi...

Te-asemeni câteodată cu flori de păpădii
Care-și trimit toți pufii în cele patru zări,
Sau simți că ești fântâna din sterpele câmpii
Spre care, sub arșițe, drumeții fac cărări.

Dar o-mplinire mare ai și când vieți salvezi,
Când oameni scoți din ape, din foc, de sub ruine,
Ori când, cu torțe-n mână, prin peșteri luminezi
Să scoți pe rătăciții din beznele depline.

Iar dacă-n plus faci lucruri cu forme de sublim
Din mâna ta ieșite - invenții, mari zidiri,
Creații noi de artă cu care ne mândrim -
Acestea-ți sunt și ele tezaur de-mpliniri!

Ar trebui tu însuți să te mândrești cu ele
Precum o faci cu scumpii din jurul tău mereu,
Dar te vedem adesea cu îndoieli rebele,
Căci singura-ți mândrie ți-e crezu-n Dumnezeu!

Să nu te miri, de-aceea, că din întunecimi
Apar șterși ipochimeni bârfindu-te murdar:
Viața lor e-un zero blocat în adâncimi...
Tu mergi tot înainte - cei ne-mpliniți dispar!

Glen Ellyn, USA - 25 nov. 2019