nu mai pot reface
călătoria până la tine
dar mi-aș fi dorit a înfiripa intensitatea ei
recompusă dintr-un demult
chiar dacă nu știu ce ai devenit între timp
poate altă îndoială în sufletul
cuiva
sau altă nuanță a pervertirii
eu nu pot judeca faptul că
ne-am întâmplat într-o pereche
și prefer asurzitoarea nemișcare a
cuvintelor
în locul întrebărilor mute
și te-aș atinge cu foșnetul frunzelor
doar dacă mi-ai veni
din copilărie

iar în timp ce universul tău
se dilată în pupile
de pasăre
mă întreb himeric,
cum să-mi întind timpanul de la
nord la sud
să-mi pot auzi mai acut
gândul până la tine?