Deszinteresul se vedea pe fața mea.
au rămas și acum acolo, afișate
lipsa de preocupare,
pasiunea ca autobusele să nu oprească
când imitam plecarea spre treburi,
ora la care crâșmele închid la nonstop…

tu aveai ceva din privirea păsării de pradă:
te uitai fix în direcția inversă
rotirii acelor de ceasornic,
de parcă te așteptai să întineresc…

eu, dacă aș fi făcut ceva care să te întâmpine,
puteai fi sigură că nu m-ai întâlnit
și că altcineva și-a pus peste piele
haina îndrăznelii,
ca să te cheme la deszăpezit epiderme.

05 făurar 2020