Să băltești în fragilitate
țipând după putere
e cel mai ieftin târg pe care îl poți face.

Ni s-au rărit inimile ca un croșet uzat
carnea de pe oase nu mai știu a cui e
îmi pari atât de înăuntru uneori
că te confund cu ce nu știu eu să fiu
în alte dăți pleci cu toate potențele mele
lăsându-mi doar fragilitatea
care mă-ncântă la început
ca pe un copil putred de bogat
mă epuizează dar
NU să fiu așa
mă despart de mine
gropile ce rămân în urma ta
în care mă afund rând pe rând
de parcă aș aduna puncte spre vreun folos suprem
dar nu că ar conta.

Tu știi doar să dai, să iei și să numeri.