|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Tabla 669 Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 1054
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-06-11 | [Acest text ar trebui citit în espanol] |
Quise ver un nuevo ocaso en el alba mañanera
quise estar en tu regazo como un niño sin espera. Quise serte pan y vino, y decirte en un suspiro que mi vida sin tu aliento es desierto sin frontera. Quise atarme a tus caricias, con mi voz en tus silencios y que todas tus miradas encontraran mis pupilas. Quise hacerme con tus senos una cuna de laureles y que todos tus deseos en mi piel desembocaran. Quise amarte vida mía como se ama ciegamente con amores de un demente que ha perdido la cordura. También quise que la dura roca casi diamantina se llenara con la sangre que te llueve de mi ausencia. Y la ciencia diera paso al regreso de los sueños que, vertiéndose en mi mente ya me anuncian tu regreso. Nueva vida llegará con la muerte y su tardanza y tal vez regresarás convertida en otro cuerpo otro cuerpo, otra cara, y la misma luminosa claridad que te engalana. Tu sonrisa manifiesta mi tesoro y mi delirio, mi delirio y mi tesoro escondido en las rendijas de pupilas prisioneras.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate