O călătorie de o vară m-a prins
Dormind în reședința de vacanță,
Părea oaza liniștitoare de speranță,
Căminul unde dacă-i cald, șemineul e stins.
Când l-am aprins am văzut efemeritatea,
Cenușa lemnului își expunea legea,
Focul doar pregătea locul negurii reci,
Praful ce îl ațâța, îl păcălea cu sclipiri seci.
Nu sunt de aici!
Nu pot fi decât călător,
În jocul morții
Eram televizor.
Am simțit că reședința ce mă aștepta
Păcătuind benevol, urmând soarta
Era o colivie de lemn uscat și gata
Sa mă macine. Mormântul își va cere plata.