El ţine hârtia în braţe, o mototoleşte atât de încet
încât vezi
cum modelează o barcă pe care va scrie poate un poem
sau o frază adânc cugetată de nu se ştie cine
picată potrivit ca un tiv bine măsurat
pe marginea tuturor stărilor lui
sau numai a uneia singure

Pentru că nu mai poate remodela nimic
după ce barca s-a conturat
o ţine ca pe un premiu literar pe care sigur l-ai luat
dar nu ai ştiut nici o clipă de ce

El pleacă ţinând bine hârtia barcă în mâini
o ascunde la piept
pentru că sunt mulţi hoţi de hârtii bărci
pe străzile acelui oraş
odată al bucuriei

Pleacă
pentru că el, de fapt, ţine în mâini o apă amară
a tuturor stărilor lui
cândva hârtia barcă va pluti cu un poem
sau cu o frază adânc cugetată de el însuşi sau
nu se mai ştie de cine
şi
mai ales
de ce

Anne Marie Bejliu, 24 august 2020