Dacă intri într-o pădure
Care abia a îmbobocit
Te gândești ce condiții dure
Deoarece tu tocmai ai răcit
Și acesta nu e semn bun

Vara o găsești în frunziș
Și atunci ești nepăsător
Deoarece în al ei desiș
Ai avea dorință de umblet
E doar cânt de păsăret

Când frunzele sunt ruginii
Și tu nu pricepi nimic
Nu era propice să vii
Totul în jur arată spor
Așa le e dat toamnelor

În pădure e prielnic
Să te duci vremelnic
Între primăvară-vară
Te plimbi cât vrei tu
Atunci un zăvoi e o țară