***
De ceva timp,
te-ai depărtat de culori.

ÃŽn urma ta, sunetele de un alb indecis.
Și negrul, așternut ca funinginea
peste amintirile ce-au refuzat să rămână.


***
Un stol de gânduri
străbate-un orizont ca o părere.

Destinație rătăcită.
Doar un gând se desprinde timid,
într-un zbor întors spre un ieri fără vină.


***
Mâine,
atât de stingher în așteptare!

Un soare nu poate străluci la fel de intens,
fără de mine și fără de tine
alături.


***
Se deschid pagini noi.
Cele vechi sunt rămase-n uitare.

Un clopoțel sau ceva acolo
cu sunet la fel de șăgalnic,
să trezească filele imaculate.


***
De-aceea există pustiu,
să-l străbați ca și când ai păși pe o punte fragilă.

Fără să uiți nici de pericol,
nici de sine,
nici de Dumnezeu.