gândul mă poartă în trăsura cu muze
mai scriu un vers pe-o aripă de flutur
vântul cântă o romanță pe frunze
și mă îndeamnă de necaz să mă scutur.

Ardealul meu tărâm drag fermecat
m-a format natura s-o iubesc
emoții pasiuni s-au amestecat
drumuri prin artă astăzi găsesc.

copilăria mea cu vise mărețe
e încă prezentă în sufletul meu
și părinții mei cu dalbe povețe
mă vor îndruma din ceruri mereu.

plutesc pe val ușoară ca o libelulă
înmulțind liniștea în oricare celulă.