Iubita mea, dintr-un sfârşit de film
dintr-un chiştoc strivit în scrumieră
dintr-un ibric spoit cu zaţ
dintr-un gândac strivit
pe noptieră,
din ceasul care bate-n cuie timpul
din ochii orbi ai bufniţei de stuc
din ghinionul cocoşatului cu glugă
din glasul stins al unui pui de cuc
din ploaia care-ngână monotonă
gângav un marş funebru şi solemn
sau fie numai şi din plictiseală,
atunci când îţi aduci aminte
dă-mi un semn...