Te-ating şi a ta carne se despică
Şi intru în lăuntrul altui tine
Mormântul altui eu îţi aparţine
Şi fără fund e-adâncul cel de frică.

Iubindu-te şi şoapte nu-s puţine
Aştept pe Dumnezeu de Rai să-mi zică
Păcatului când Răul ne abdică
Tot cufundându-te în hău din mine.

Şi pân' la oseminte-a ne cunoaşte
Alunecăm tot mai interior
În luturile noastre ce-or fi moaşte.

Dar a te şti a mea deja mi-e dor
Deja că-n zare eşti a te a naşte
Femeie, al enigmelor odor.