de-s treaz când bezna pe afară fierbe
gândesc pe foi tăceri, spre-olimp să-ndrept
vin demoni dulci de zei să mă întrebe,
e mult mister ce noaptea-n mine-a fiert.
mărturisesc o rugăciune-n verbe,
jertfesc un aer blând pe-altar de piept,
de-s treaz când bezna pe afară fierbe
gândesc pe foi tăceri, spre-olimp să-ndrept.
în clipă-i basm, şezând pe iaduri jerbe
şi-un miez de rai a creşte, înţelept
nimic în alt hotar nu vreau s-aştept
că-s veci pe gând în ale tainei febre
de-s treaz când bezna pe afară fierbe