Aveam mulți prieteni buni în copilărie
De aceea aveam pace-n viață și în gând
Am ținut totul ca realitate nu pruncie
Tainele acum și de ce era așa căutând
Când a venit timpul să descurc viața
Acum fiind propriul meu singur stăpân
Mi s-a părut că este iar ca dimineața
Când am început să socializez nu jupân
Mereu mă adaptez chiar dor în zări
Știi când se apropie? Și trebuie schimbări
După școală, clasa I-a, începi iar de jos
Vrei să fii iar om mare, impus simandicos
Și când te realizezi și în viață crești
Să te joci de-a copilăria, îți dăruiești