Când deschizi poarta următorului vers
Fie te izbesc sunetele care-l stresează,
Fie tăcerea lui construită invers.

Nu contează, însă, ce te va izbi!

Faptul că ai deschis poarta lui pentru a intra
Într-o lume care așteaptă să i te dărui
Este darul pentru care a fost zidit.

Este în sine propria deschidere!

Risipire a ceea ce ar fi fost să devină.
Nesfârșirea care așteaptă acel mâine
Adăugând ce nu-i aparține.

Este poarta care te trece prin pereții
În ale căror ferestre stau închise
Uitări din carnea depărtării.