|
agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
|
|
| |||||
| Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Autocritique Contact |
Les commentaires des membres
Visualisations: 976
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-07-07 | [Ce texte devrait être lu en romana] | În acel oraș sunt multe statui: De la Ștefan la Ioan, de la Bogdan la Petru... Multe ar mai fost că și-au dorit destui, Măcar imaginar să își țină-n mână sceptrul!
Un amărât se uită tulburat în sus, spre ei, Câinele de lângă el se agită, se latră: La cimentuiții pe care s-au pus porumbei;
Nu vezi că suferă de cald sub Soare? Apoi murmurând doar pentru sine: -Nu este lăsat omul în pace nici dacă-i viu- Nici dacă moare...
Că stânca n-are foame și durere Dar pe chipul lor zăresc o nevoință: Cred că le este sete! Le dau eu câte-o bere!
Pe socluri erau doze, sticle toate pline, Salamuri, conserve cu carne, chiar și pâine- Pomană pentru zile mai senine...
Pe o bancă vișinie șade-o bătrânică Cu mâna-ntinsă-Pomenind pe Dumnezeu, Tremurând toată de frig sau chiar de frică... (De ce? M-am întrebat și eu!)
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| La maison de la litérature | |||||||||
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité