am văzut lumina cea adevărată
o dădeau frunzele
din aproape în aproape
apoi cădeau dinaintea trecătorilor
atunci li s-a înfățișat lor
toamna cu chip de fecioară
purtând la sân rodul dumnezeiesc
și au devenit mai blânzi
mai iubitori și mai credincioși
fiindcă nu e de ajuns a gusta
din pâinea aurie a soarelui
și nici a bea din vinul sfințit al strugurelui
ci de a lăsa miezul suferinței să se înalțe
cu aripi de duh