rumeg senzații verzi în mijlocul turmei,
în sufletul meu este din nou primăvară,
timpul îmi cere respectarea normei,
să mă fac utilă din zori până-n seară.

bucurii neașteptate au înmugurit,
crinii iubirii sunt fără de păcate,
optimismul precum soarele a răsărit,
mă cuprinde cu brațele lui fermecate.

dulce și gingașă ca un boboc de roză,
lumina mă vrăjește cu a ei magie,
îmi imortalizez zâmbetul în poză,
în cântec transform neagra nostalgie.

simfonia iubirii pe arcuș de vioară,
face spectacol în blânda inimioară.