Aseară, intra luna pe fereastră
Și creștea pe giurgiuvea ca mărul copt.

Eu migăleam pe o foaie albastră
Din gânduri gânduri de trup mort.

Am făcut-o ghem și din firul ei,
Atent la fiecare mișcare de pană,
Îi mai împleteam un picior cu care
Să pășească prin seară din seară.

Aici nu existau spații drepte.
Doar onduleul mâinii ce o desena.

Albă, nepăsătoare, rece, de ghips, plină,
Înger întins pe cer, ca între pioneze
Prinsă, aseară, dintr-o altă lumină,
Luna să învieze îmi strălucea.