[te-ai săturat să treci prin moarte
ca gâsca prin apă
fiecare zi e o decapitare lucidă
te trezești și te uiți buimăcit
cum trupul ți-o ia înainte
ca flota pierdută a lui Columb
spre un sfârșit previzibil
când pleacă n-are habar unde merge
când ajunge n-are idee unde se află
când se întoarce nu știe unde a fost]

[-de ce ții mâna la gură? te doare ceva?
-am luat o gură de apă că m-am împărtășit
și mi s-a lipit ostia de cerul gurii
da’ tu n-ai de unde să știi cum e
la cât de rar te împărtășești
-ultima oară a fost de Crăciun
deci nu prea rar și nu s-a lipit
poate că ți s-a lipit
pentru că Domnul intră cam anevoie
în gura ălora care mor de grija aproapelui
sau poate a expirat trupul Cristului
în pixidă
crezi că sunt în spital
așa mulți dornici de sfânta împărtășanie?
oricum cu tine capelanul
și-a scos pe luna asta salariul
-dacă ești așa doxa de ce nu te faci preot?
- când la altar o să fie vin fără alcool
poate o să iau în calcul și astal]

[ți se întâmplă și ție?
să-ți stea inima-n gât ca un os de pește
gândurile să te înfășoare în țeastă
ca o plasă rabiț de calitate superioară
când îți dai seama că toți ai tăi
au vârsta la care se moare mai des
apoi la un eveniment de rutină
(luare în spațiu sau internare)
descoperi că ai greșit
că ai mai pus niște ani de la tine
și-ți vine de bucurie să faci un moshpit
cu Dumnezeu și tot cerul
nepriceperea ta
a dat înapoi timpul lor]

[serenisimă alteță moarte

încă nu am ajuns
la gradul de familiaritate
al lui Francisc de Assisi
care vi se adresa
fratern și intim
cu minunatul apelativ
sora moarte
în virtutea bunei colaborări
dintre acest trup al meu
și țărâna abia înțărcată
îndrăznesc să vă rog
de a onora cu prezența
restul zilelor mele
astfel ca ele să devină credibile
și pentru mine
iar tot ce am scris până acum
să nu fie-n zadar
să conteze măcar pentru un singur om
cel mai mic om cu putință
(așa cum cota refugiaților
a fost importantă
doar pentru Republica Dominicană
la conferința din Evian)]