în labirint de umbre zac mistere
la fel cum m-am mirat întâia oară
iar luna-n ape iarăşi se coboară
şi gândul meu o patimă îmi cere.

e plumb topit în nopţile de vară
s-au parfumat şi stele cu tăcere
şi doar sub frunză-i îngerul să zbiere
că din amor e zbor făcut să doară.

mă ung cu astfel de plăceri pe rană
în dragoste mă-mpiedic doar puţin
femeie, eşti un mic infern, tirană...

pe-altarul tău e chip cioplit de chin
şi sunt sătul în carne de-aşa hrană
mă-ntorc din tine către cel divin.