Afectat de obezitatea propriului catharsis
N-ai prins loc
În vreo telenovelă mai acătări


Așa că te-ai gândit să fii un mini Kim Jong Un
Și să te plimbi printre rachete
Mângâindu-le
Sau bătându-le amical cu palma
Prezentându-le cu gesturi teatrale
De o extravagantă și admirabilă modestie
Ca pe niște realizări epocale
De importanță abisală
În vreme ce o oaste de aplaudaci
Privesc spre tine
Ca niște adolescenți la un film porno
Dar cu lacrimi în ochi
Și se înghesuie să te convingă
Că noaptea ta e cea mai înstelată
Că răsăritul tău e cel mai roșu
Că scuipatul tău
E cel mai vindecător balsam


Câtă putere!
Ce forță herculeană subvenționată
Tu, rocker-ul tocilar
Anarhistul instituționalist
Haiducul bugetar
ANAF-ul lirismului


Ai un buton și nu ți-e frică să-l apeși
Dar dacă îl vei apăsa
Încruntat ca un sfinx
Toate stelele și steluțele
Își vor aduna forțele
Din cine știe ce găuri negre
Și se vor transforma într-un turbion
De nestăvilit
Care se va întoarce spre tine
Să te lovească drept în față
Ca un incomensurabil
Vânt