TREC ANII MEI, GRĂBIŢI, ÎN ZBOR

Trec anii mei grăbiţi, în zbor,
Şi într-o zi eu o să mor.
Nu ştiu de fi-va azi sau mâine,
Sau de va fi cumva poimâine,

De fi-va peste luni sau ani,
Acasă sau pe sub castani;
Dar orice-aş face, orice-ar fi,
Şi eu, ca şi-alţii, voi muri.

Cum multora eu v-am greşit,
Cum pe mulţi v-am dezamăgit,
Cuprins acum de remuşcare,
Eu tuturor VĂ CER IERTARE.
(George Budoi, 22.09.2024; Poezie.ro).