lovește stânca să răsară apă
și bate marea să se liniștească
în șarpe se preface să uimească
pe faraon ca forța-i s-o perceapă


arată drumul fără să clipească
reglează zbateri prea dese sub pleoapă
și-anunță oameni distinși la agapă
învață bobul de grâu să-ncolțească

același ritm vital inima bate
și curge râul până-n frunze-n stejar
urcăm coborâm pe linii curbate

ca flăcările înfrățite din jar
hai Ova să evadăm din cetate
cu păsările să ne facem cuibar