Te-ai îngrășat, iubito, și ai îmbătrânit
Ți-a dispărut și faima de tipa de pe net
Te irosești de-acuma în tehnici de clipit
Și-ncerci să fii o muză, să intri în sonet

Eu-ți desenam ferestre cu tine în vitralii
Și tu-mi puneai în palme argotice însemne:
Lumină despuiată, decor de saturnalii,
Anafură și vin și pentru rugu-mi lemne

Din măr flămând mușcam să pot să văd femeia
Ce-n paradisul laic își căuta o frunză
Toți te vedeau întinsă pe-o canapea Ikea
Eu tâlhăream oceanul să îți aduc o briză


Da, am rămas același rațional nebun
Ce-ți tulbura caimacul din ceașca de cafea
Și-l întindeai pe pâine, cu unt și cu magiun.
Mă învelesc cu tine, femeie catifea!


Te-ai îngrășat, iubito, se vede de departe
Înjură-mă senină și dă-mi la drum o noimă
Te-oi strânge între coperți, eu semnul tău de carte.
Pe fond te voi iubi, mă vei urî pe formă.