Te cer ca de mătase pe un vierme
Ce-n inimă îmi ronțăie enorm
În sânge cu luciri de taine ferme
Și aprige când nu e să adorm.

Îmi zici poem cu-atinsu-n epiderme
Și în lumină-n bezne mă transform -
Te cer ca de mătase pe un vierme
Ce-n inimă îmi ronțăie enorm.

Și colosal te mușc cu guri inerme,
Cu flori ce îmi hălăduiesc în corm,
Cu pasăre în piept aeriform... -
În vară ploi în piatră-s exoterme,
Te cer ca de mătase pe un vierme.