LA MARE, LA NEPTUN

Depărtându-ne de maluri,
Eu mă las purtat de valuri,
De privirile iubitei,
Vraja dulce a clipitei.

Sunt vrăjit de apa mării
Şi de infinitul zării,
Zborul pescăruşilor,
Poznele ghiduşilor,

De "sirena" ce-i cu mine,
Zâmbetele ei divine,
De-ai ei ochi când mă privesc,
De eternul "Te iubesc!"

(George Budoi, 17.07.1989;
Poezie.ro).