Iată-ne iar prin trenuri și departe,
capătă sens somnul pe canapea,
ideea că te aștept să vii de undeva
chiar dacă știu că nu, din nicio parte.
Și prin regat la Împăratul Roș
te duci să faci o ciorbă de cucoș
și prin poieni la Împăratul Fericit
cuțitu-l ștergi de barba celuia murit.
Cu numai o armură peste sîni
te uiți prin sînul meu de săptămîni
si-mi spui că vrei să stăm în doi deoparte
de iluzoria iubire scrisă-n carte
iar eu te las să îmi țintești un sfîrc ilustru
cînd aripa de înger vine să-i dea lustru.